PORTOCALA MECANICĂ / A CLOCKWORK ORANGE

Cu: Malcolm McDowell, Patrick Magee, Adrienne Corri, Michael Bates, Warren Clarke, John Clive

Ecranizarea romanului „Portocala mecanică”, al lui Anthony Burgess, a fost realizată de regizorul Stanley Kubrick la aproape zece ani de la prima ediţie a cărții, din 1962. Într-un eseu publicat în 1972 în “Listener”, Burgess povestește cum a fost la cinema şi s-a luptat să găsească un bilet, ca toată lumea. Scriitorul spune că s-a bucurat de film și că „a fost posibil pentru mine să văd filmul ca o ecranizare radicală a romanului meu, nu ca o simplă interpretare”. Incontestabil, regizorul a stors din „Portocală” aproape tot ceea ce putea fi redat în varianta sa cinematografică. De la actele de ultra-violență și până la perspectiva la persoana I, Kubrick a reușit să traducă în formă vizuală romanul scris de Burgess, într-o ecranizare de mare succes, care a devenit film-cult. Un viitor distopic, în care tinerii comit tot felul de atrocități (jafuri, atacuri, violuri), un băiat pe nume Alex, cu o pasiune inexplicabilă pentru violență și muzică clasică, și un dialect inventat special de Burgess s-au unit într-un scenariu remarcabil, realizat de Kubrick însuși. Elementele de violență și pornografie, oferite cinematografic, sunt șocante, regizorul evitând orice fel de cenzură sau repovestire non-violentă a romanului. Vedem cuțite înfipte în oameni, pumni și picioare date în persoane care nu se pot apăra, femei violate, goale, neajutorate. Narațiunea se desfășoară la persoana I singular, publicul având acces la perspectiva anti-eroului. Dispunem de un protagonist narator, care nu se teme să folosească adresarea directă, ca și cum cititorii/spectatorii ar fi vechi “droogs” (prieteni). Narațiunea la persoana I ni-l aproprie cumva pe anti-erou, acesta devenind un criminal simpatic, umanizat prin iubirea sa față de muzică. Alex știe că este o persoană rea, care preferă violența. Având acces la această introspecție, înțelegem că, până la urmă, romanul și filmul nu doresc să prezinte diferența dintre bine și rău – știm deja că ceea ce face Alex e rău –, ci importanța liberului arbitru în viața unui om – după cum spune și preotul închisorii: „Bunătatea e ceva ce alegi. Când un om nu mai poate alege, atunci el încetează să mai fie om.” Au existat multe controverse legate de această ecranizare, unele surse menționând că filmul a fost interzis în Marea Britanie până în anul 2000, cu toate că după cel de-al Doilea Război Mondial cinematografia trecea printr-o oarecare perioadă de libertate în ceea ce privea temele abordate, scenele de sex sau violența. În orice caz, PORTOCALA MECANICĂ este una dintre cele mai reușite și populare ecranizări din toate timpurile, un film care a reușit să se apropie extrem de mult de spiritul originar al operei literare de la care a pornit scenariul. (Andrada Pavel)

Cinci nominalizări la Oscaruri (inclusiv pentru Cel mai bun film şi Cel mai bun regizor), trei la Globurile de Aur, şapte la Premiile BAFTA etc.