„Este în OBSESIE şi un fel nou de a investiga realitatea, de a te apropia de eroi, de a caracteriza ambianţa. Mai este şi o mare dorinţă de sinceritate. Chiar dacă prin acest film Visconti «traversează realismul poetic francez şi naturalismul american», cum spune în monografia sa Yves Guillaum, ar fi greşit să nu marcăm locul aparte pe care-l ocupă OBSESIE în cinematograful italian. Se poate vorbi în cazul acestui film de neorealism? Credem că da. Cu condiţia să facem precizarea că această operă de pionierat poartă în ea mai degrabă germenii neorealismului, primii săi paşi, nesiguri încă, neeliberaţi deocamdată de alte influenţe.” (Al. Racoviceanu, „Luchino Visconti”, 1969).
„Este în OBSESIE şi un fel nou de a investiga realitatea, de a te apropia de eroi, de a caracteriza ambianţa. Mai este şi o mare dorinţă de sinceritate. Chiar dacă prin acest film Visconti «traversează realismul poetic francez şi naturalismul american», cum spune în monografia sa Yves Guillaum, ar fi greşit să nu marcăm locul aparte pe care-l ocupă OBSESIE în cinematograful italian. Se poate vorbi în cazul acestui film de neorealism? Credem că da. Cu condiţia să facem precizarea că această operă de pionierat poartă în ea mai degrabă germenii neorealismului, primii săi paşi, nesiguri încă, neeliberaţi deocamdată de alte influenţe.” (Al. Racoviceanu, „Luchino Visconti”, 1969).
Organizer
https://www.facebook.com/Cinemateca-Română-Pagina-oficială-404750289652215/
+40213130483