Tatiana Samoilova, nepoata lui Konstantin Stanislavski, a devenit o vedetă a ecranului sovietic şi a obţinut un premiu special la Festivalul de la Cannes graţie acestui film, care „a marcat o etapă în procesul redării artistice a războiului pe ecran” (R. Iurenev, 1967). „În contradicţie cu tendinţa emfatică a filmului de război, Kalatozov îl abordează din perspectiva destinelor individuale, atacând teme tabu până atunci: sacrificarea unei generaţii, trădarea inimilor, culpabilitatea, josnicia impunitivă.” (Tudor Caranfil, „Dicţionar universal de filme”, ed. a III-a, 2008). Distins la Cannes şi cu Palme d’Or, filmul a devenit prima producţie sovietică din era Războiului Rece care a beneficiat de o largă difuzare în SUA (prin Warner Bros.).
Tatiana Samoilova, nepoata lui Konstantin Stanislavski, a devenit o vedetă a ecranului sovietic şi a obţinut un premiu special la Festivalul de la Cannes graţie acestui film, care „a marcat o etapă în procesul redării artistice a războiului pe ecran” (R. Iurenev, 1967). „În contradicţie cu tendinţa emfatică a filmului de război, Kalatozov îl abordează din perspectiva destinelor individuale, atacând teme tabu până atunci: sacrificarea unei generaţii, trădarea inimilor, culpabilitatea, josnicia impunitivă.” (Tudor Caranfil, „Dicţionar universal de filme”, ed. a III-a, 2008). Distins la Cannes şi cu Palme d’Or, filmul a devenit prima producţie sovietică din era Războiului Rece care a beneficiat de o largă difuzare în SUA (prin Warner Bros.).